Balet prost (endless)

Si au mai trecut vreo 2 saptamani extrem de tensionate din punct de vedere al politicii interne.

Saptamani in care Guvernul marioneta Boc a fost (cica) demis de Parlamentul democratic ales al Romaniei. A crezut cineva vreun moment ca asta va fi capatul circului electoral din acest an? Gresit!! De abia dupa acest moment a inceput baletul...un balet prost prin care 22 de milioane de spectatori ar trebui sa fie convinsi de o mana de balerine trecute de mult de varsta inocentei cum ca sunt martorii unui spectacol de exceptie, iar la sfarsit ar trebui sa-i rasplateasca pe artisti cu aplauzele binemeritate (a se citi voturi)... In realitate, orchestra canta fals iar balerinele “scartaie” din toate incheieturile... chiar daca au mai interpretat si in alte randuri acest balet, parca pe vremuri (cel putin asa cred ei) le iesea mai bine...intre timp s-a mai schimbat si decorul si parca si spectatorii nu mai sunt chiar asa de usor de prostit...ba unii sunt chiar scarbiti de spectacol pentru ca l-au vazut de prea multe ori in ultimii 20 de ani...

De ce au devenit oamenii atat de scarbiti de acest balet prost? Pentru ca regizorul sau, care interpreteaza si rolul principal, spre deosebire de predecesorii sai a ales sa imbrace cat poate de sumar aceste balerine trecute si harsite, iar oamenilor nu le place ce vad la fiecare salt, fandare sau pirueta…au cazut toate barierele si inhibitiile actorilor iar spectacolul a devenit practic obscen. Aproape toti spectatorii isi dau coate si isi vorbesc in soapta... “– Vai, dar ce se intampla? Dar cum este posibil asa ceva? Cu totii suntem de acord ca si in versiunile anterioare ale spectacolului au existat scene cu o anumita doza de indecenta, dar acum se face totul pe fata...sub ochii oamenilor... Suntem cu totii de acord ca nu mai exista nicio urma de respect la adresa spectatorului...si mai au si pretentia sa ii aplaudam la sfarsit...”

Din pacate putini au fost spectatorii care si-au dat seama ca de mult timp actorii nu mai interpretau baletul pentru public...ci doar pentru ei insisi...putini si-au dat seama ca indiferent de cat de proasta ar fi punerea in scena sau interpretarea, actorii vor merge oricum pana la capat...pentru ca stiu ca spectatorii nu au incotro si platesc biletul la acest spectacol cu caracter obligatoriu...chiar daca in sala e frig, e intuneric si multi dintre spectatori nu au mancat, cu toate ca la bufetul din hol gasesti tot ce vrei, preturile sunt prea mari pentru multi dintre ei...si atunci le ramane doar baletul.

Si ce daca mai sunt cativa spectatori care mormaie sau chiar huiduie prestatia lamentabila? Spectacolul merge mai departe cu orice pret! Regizorul nu este dispus la concesii...s-a luptat prea mult ca sa ajunga acolo, deci nu poate renunta asa de usor... ar fi in stare sa modifice chiar si partitura oficiala doar pentru ca personajul principal (interpretat tot de el) sa-si poata zdrobi atat adversarii reali cat si pe cei imaginari...doar ca sa conduca...transformandu-se dintr-o lebada aparenta si neverosimila, intr-un tiran veritabil.

O parte a publicului spectator, formata din oameni cu memoria inca activa si cativa neuroni in stare de functionare, constientizeaza destul de repede ca ceea ce era scris pe afisul spectacolului si in campania publicitara si ceea ce se petrece pe scena, nu mai are nicio legatura...mai rau este faptul ca evolutia “actiunii” nu prevesteste nimic bun...si atunci orice spectator de bun simt se intreaba firesc: “Ce ar trebui sa fac? Sa ma ridic si sa plec la pauza la un alt balet mai civilizat? Hmmm ar fi o idee...Sa mai astept ca poate m-am inselat iar lucrurile vor lua pana la final o turnura fericita? Nu ai cum sa fii sigur...Sa ma duc pe unul din locurile libere din ultimul rand si sa trag un pui de somn? Pai n-am facut nimic..Sa vorbesc cu cativa spectatori din jurul meu si sa invadam scena intr-un mod organizat cu scopul de a inlocui pasnic regizorul si actorul principal? Putin probabil...spectatorii sunt fie obositi, suparati si scarbiti, fie au tot ce le trebuie si sunt indiferenti”.

Sa le fi ramas spectatorilor doar 2 optiuni reale? Fie pleaca, fie intra in indiferenta? Am irosit 20 de ani ca sa ajungem in acelasi punct? Ca sa ne dorim acelasi lucru? Ca sa avem aceleasi optiuni? Din pacate, se pare ca da...